Curtea de Conturi taie finanţările în sport !!

Nu vreau să vă fac capul pătrat , să vă introduc în tot angrenajul legislativ pe care Curtea de Conturi îl foloseşte ori de câte ori îi place şi decide de cele mai multe ori , cum ar fi în cazul finaţărilor în sport, PROST. Am voie să presupun asta, în condiţiile în care,  într-un an, vii tu inspector la Curtea de Conturi, verifici finanţările Primariei pe sport , decizi că e bine , iar în anul următor , spui că legalitatea este nelegalitate, iar banii care au ajuns la cluburi trebuie restituiţi. Cine poate să-i contrazică ? Nimeni. Bine se poate face o contestaţie, cum a făcut şi Primăria , dar rezultatul este anticipat a fi sumbru, iar următorul pas ar fi un proces în instanţă, al cărui termen de soluţionare , e de durată, se ştie cum se lucrează pe la noi. Ei bine în tot acest timp, sportul moare. Era bine dacă adăugam : nu se predă , dar nu am curaj. Cum ar putea supravieţui sportul fără finanţare? Câtă forţă în privat avem noi să se poată apela la ea ? Hai să spunem ca la fotbal este implicat Florin Cârligea , care constant a contribuit financiar la echipă, şi cine ştie cât timp mai este dispus să ofere, dar ce ne facem cu handbal-ul, cu rugby, cu cei 150 de copii care fac baschet. Apropo de baschet , este singurul club care plăteşte 6000 de lei lunar chirie la Sala Polivalentă pentru antrenamente ,  o mare aberaţie , spun asta mai ales după ce am aflat că se pot antrena gratis, absolut legal. Cum asta , simplu. În anul în care Guvernul României a dat hotărârea prin care sala poate fi preluată de Consiliul Judeţean, ei bine , Ministerul Tineretului şi Sportului a pus şi o condiţie . Dacă un club de sport, oricare ar fi el, are încheiate parteneriate cu Direcţia de Tineret şi Sport Brăila şi , sau cu Inspectoratul Şcolar Judeţean , poate face antrenamente gratuit, nu se percepe chirie. De ce nu s-a spus acest lucru ? Simplu , CJ  nu a avut interes! De ce să nu fie un fraier , care să dea banii pentru acoperirea unor utilităţi etc . S-a întâmplat că Mircea Totilici, antrenor şi manager CS Cuza Sport Brăila, a citit bine şi cu atenţie acel document de prealuare a sălii de către CJ şi a văzut că se poate şi altfel, astfel încât a făcut contracte de colaborare cu DJTS , dar şi cu IŞJ , iar aceste acte sunt întocmite de vreo trei luni. Cu speranţă în suflet , dar doar cu atât, s-a prezentat la mai marii judeţului, crezând că este pe drumul cel bun. Din păcate, nu a fost aşa, răspunsul a fost  unul nelămuritor , dar în schimb s-a venit rapid cu o propunere de asociere a CJ –ului cu CS Sport Cuza. Da, ilar nu ? Mai mult decât atât, CJ, prin preşedintele instituţiei, a cerut 51 la sută din acţiuni, iar clubul să rămână cu 49 . Adică tot patrimoniul şi toată munca lui Totolici, pe tava CJ –ului, aşa dintr-un condei. La conferinţa de presă , am cerut lămuriri cu privire la posibilitatea de a se face antrenament gratis la Polivalentă, iar preşedintele CJ Chiriac, a spus că dacă compartimentul juridic spune că este ok, atunci , el personal , nu are nimic împotrivă. Cât despre propunerea asocierii respective, a spus că e absolut normal ca CJ ul să deţină 51 la sută din acţiuni, pentru a putea decide, cică. Stau şi mă întreb , ce mari decizii ar fi putut lua, şi nu l-ar fi lăsat Totolici , dacă era să spunem 50 la 50, acţiuni. Penibil şi trist , foarte trist. Realitatea este urâtă, fără finanţări sportul la Brăila moare, cum şi în ţară în alte locuri se întâmplă. S-a furat atât de mult în ţara asta, că acum se suflă şi în vânt, doar că nu în direcţia care trebuie . Mulţi stau absolut liniştiţi, cu banii furaţi în buzunare , şi abia dacă au trecut pe la puşcărie, ca într-o vacanţă. Conturile lor rămân neclintite, puşcăria a devenit blazon, unul strălucitor !

Liberalii şi unitatea unui partid... .de opoziţie

Şi uite aşa se duce totul de râpă , cel puţin la Brăila. Opoziţia a murit, trăiască opoziţia din interiorul PNL. Primarii, o parte dintre ei, au realizat dintr-o dată că sub auspiciile partidului liberal, comunităţile sunt sărace , că nu s-a făcut nimic, şi că ei trebuie să decidă. Suspectă este coincidenţa acestui moment de răzvrătire cu cel al alipirii foştilor pedelişti de PNL, foşti care au devenit vocali şi au reuşit să-i convingă pe unii primari că ei deţin puterea  şi mai exact doresc binele lor, dar şi că, mai precis, puterea este în buzunarul lor. Să nu credeţi că primarii s-au alăturat acestui val de forţă persuasivă, tenace şi constantă, dintr-o dată. A fost nevoie de ceva timp, dacă ar fi să precizez o perioadă, aş putea să spun : o vară. Fierbinte vară. Mă nedumereşte faptul că aceşti primari revoltaţi , după ce şi-au câştigat mandatul sub sigla PNL, da, da,  pe „munca şi campania lor făcută în comunitate” ))))))), nu şi-au spus păsurile mai din timp, aşa cu tărie, la şedinţele de partid locale, mai ales la Bruxelles când au fost invitați la Parlamentul European , sau când erau invitați de onoare ai organizației județene pe la ședințele din București.Un partid cu o istorie doctrinară liberală, se presupune că permite libertatea membrilor de a-şi spune opinia. Unii , tot unii, primari, au spus că au ales să fie vocali întrucât s-au săturat de sărăcia din comunităţile în care conduc, şi vor să schimbe starea de fapt. Mă întreb : cum au fost votaţi, pe ce principiu , pe ce promisiuni , se ştie că mulţi dintre primarii liberali nu sunt la primul mandat, mă îndoiesc că sătenilor le place sărăcia, şi au ales să rămână aşa. Cu ani în urmă speram ca viaţa politică să fie clară ca opţiuni, social democraţi, liberali şi încă două, trei partide. Din păcate tocmai jocul ăsta de glezne , stânga , dreapta  a născut alte zeci de formaţiuni politice, votanţii fiind obligaţi să-şi  trieze  alegerea, sau să devină indiferenţi. Mi-ar fi plăcut ca la Brăila să fie opoziţie, una adevărată , nu vocală , de gargară m-am săturat. Dar, nu ..... liberalii au alte probleme, ale lor. În loc de opoziţie asistăm la o luptă de şacali în interiorul partidului vecină cu nebunia, sunt unii care se joacă de–a politica, este jucăria lor preferată, pe banii lor, că au. Cei care nu au, s-au alăturat , că vor şi ei, iar lanţul slăbiciunilor este mare , s-a întins în tot judeţul, unii spun că e democraţie, pe mine mă buşeşte râsul. Asta e democraţie ? Să rupi partidul, să uiţi de unitate, să crezi că ai timp să obţii un scor bun la alegeri , când mai este atât de puţin până la vot ? Da, ar mai fi timp, cu condiţia să vă treziţi la realitate, dacă vă conduc cei de la Bucureşti şi vă place , e treaba voastră. Apanajul PDL şi PNL trebuia să fie UNITATE. E greu, nu e aşa?Greu o să vă fie şi la alegeri, dar nu veţi putea da timpul înapoi. Trăiască PSD ! Vă salută din mers !

Blonda de la DJTS o ceartă pe Camelia Potec

Aşa cum ştiţi bazinul acoperit a fost şi este închis pentru elevii de la LPS, cei care fac înot de performaţă. DJTS a luat decizia ca bazinul să fie închis, întrucât  din cauza degradării  prezenta şi prezintă un pericol pentru copiii care fac  antrenament. Odată făcută publică această situaţie, autorităţile locale au început să facă demersuri pentru preluarea bazinului de către administraţie, pentru a putea începe lucrări de reparaţie. De mobilizat  s-a mobilizat şi Camelia Potec, în calitate de campionă a Brăilei , dar şi de preşedinte a Federației Române de Natație și Pentatlon Modern, făcând demersuri la Ministerul de Sport, mai întâi pentru o primă discuţie cu ceea ce se întâmplă la bazin, având alături şi autorităţile locale, vorbind despre faptul că elevii nu au unde să-şi mai facă antrenamentele, dar şi de o viitoare preluare a bazinului de către Brăila. Întâlnirea a decurs bine , a fost o discuţie fermă şi cu rezultate optimiste, unu : preluarea obiectivului se va face cu paşi siguri pe parcursul unui an, doi : bazinul va fi deschis pentru antrenamente. După cum mi-a spus directorul adjunct DJTS , Nicuşor Hagiu, în cazul în care bazinul va fi deschis , nu se va face asta, până nu va fi făcută şi o expertiză, care să arate , sau nu, dacă reprezintă un pericol pentru elevi. „ Am solicitat o expertiză , nu putem să lăsăm copii să fie expuşi unui pericol cât de mic. Acum aşteptăm expertul şi vedem ce răspuns va da, e o răspundere pe care trebuie să ne-o asumăm”, a spus Hagiu. 

Vreau să vă mai spun orgoliile blondei de la DJTS, Alina Angelica Gogoriţă, scuze faţă de blodele inteligente pe care le cunosc, despre orgolii nemăsurate şi de a dreptul deplasate. Aflând despre intervenţiile Cameliei Potec la minister pentru a rezolva nişte situaţii de la Brăila, din comunitatea noastră, s-a supărat maxim. Roşie de furie,  a dat un telefon unei persoane care nu putea să-i comenteze, din decenţă, spunând că : cine este această Potec, de ce se amestecă !! Indignarea a venit, cel mai sigur,  de la faptul că  ea, ditai Gogoriţa nu a fost invitată la discuţii la minister . !!!!!!! No coment, pentru această poziţie, de fapt ce ar fi de spus. Eu chiar nu mai înţeleg nimic, atât de mult tupeu, rar am auzit.  Păi bine mai alino, cu a mic, cum îţi permiţi tu, o blondă, mai mult nu vreau să spun, vreau să-mi păstrez decenţa, să critici  pe cineva, oricine ar fi. Tu te uiţi dimineaţa în oglindă ? Cum poţi să vorbeşti aşa de o campioană a Brăilei, ce a făcut greşit, de te-ai simţit , tu, lezată în amorul propriu, te simţi dată la o parte, eşti dintr-o dată, mică, şi neimportantă, ţi se clatină scaunul? Ruşine! Eu în locul tău, mi-aş da demisia, chiar sunt curioasă când vei face pasul, în caz contrar , sunt la fel de curioasă, cât rezişti. 

Gogoriţele Direcţiei de Sport, se sparg !

În urma pamfletului „Direcţia de Sport, cloşca cu puicuţe de aur”, am fost contactată de Julieta Bădălan, de la care am aflat lucruri extrem de interesante. Acum, în lumina celor aflate, numărul puicuţelor de la DJTS s-a mai subţiat un pic, Julieta Bădălan, ieşind din ecuaţie cu capul sus, după cum susţine ea personal,  astfel încât va redau cele primite în scris.

„Bună ziua, cu speranţa că eu spre deosebire de dumneavoastră vorbesc în cunoştinţă de cauză, vă aduc la cunoştinţă următoarele: - încă din anul 2014, tabăra este administrată de dra "Gogoriţa", dumneaei este cea care a stat în fiecare weekend în ultimii 2 ani în tabara unde s-au scos "bani frumoşi", după spusele dumneavoastră, eu personal fiind doar angajata care făcea curăţenie şi inventarul cazarmamentului,  în fiecare zi de luni, dar după activitatea drei; dacă nu ştiţi, toţi angajaţii taberei au fost daţi afară  şi înlocuiţi cu apropiaţi ai directoarei; -încă din anul 2010 în tabără nu a fost nici un control al celor de la DSP,  deoarece am funcţionat după codul CAEN, sunteţi dezinformată în ceea ce privesc controalele DSP ;

 Explicaţie autor- ( nu sunt dezinformată , am citat din declaraţia şefului DSP, Ciochină)-                

Deasemeni,   mă acuzaţi pe nedrept, sau dacă aveţi dovezi mi-ar plăcea să-mi aduceţi la cunoştinţă cu cine am împartit acel "furt pe faţă", cine ma ţinut în braţe la DJST, eu fiind angajată în sistem încă din anul 2001, şi cine este acel Romeo pe care îl pomeniţi;

Explicaţie autor- ( Întrucât  pe acolo la încasări s-au perindat mai multe persoane, în zilele pline chiar şefa, cine poate dovedi ce încasări reale s-au făcut, pe chitanţă ? De unde atât de mare plăcere, ca doamna, din poziţia de şefă, să îşi petreacă în zilele libere pe funcţia de casieră ? Era, presupun, angajatul model al lunii ...Exista chiar o rivalitate pe post, să înţeleg...Despre Romeo, v-am explicat că : a fost o figură de stil, întrucât vă numiţi, Julieta).

Regret că nu am fost contactată înainte de a scrie  articolul care nu prezintă realitatea , eu nu mai sunt angajată DJST de o bună perioadă de timp , am avut probleme serioase de sănătate (am suferit 2 intervenţii chirurgicale în 2 ani ), consider că am fost jignită pe nedrept, chiar îmi datoraţi scuze pentru neadevărurile din  articolul dumneavoastră. Cu respect, Julieta Bădălan”

Acum, fie vorba între noi, dumneavoastră ştiţi foarte multe despre ceea ce se întâmplă la DJTS, iar dacă nu sunteţi implicată în mod direct, faptul că aţi acceptat unele lucruri, vă poate face , cel puţin moral, să fiţi vinovată. Oamenii din societatea de astăzi, s-au obişnuit să tacă, preferând ca gunoiul să fie scos la lumină de terţe persoane, care poate nu deţin adevărul absolut, nu că ar exista aşa ceva. La finalul discuţiei cu dvs , mi-aţi mai spus : „ chiar mă bucur  că în final vede cineva ce se întâmplă la DJTS!” .

Eu îmi cer scuze faţă de dumneavoastră, bineînţeles că au fost ceva erori, aşa este când cei care trebuie să vorbească,  nu o fac, complăcându-se să lucreze în continuare, într-un mediu toxic, şi se iau în considerare alte surse, în schimb pentru ceea ce am scris , per total, nu îmi cer scuze. Ce se întâmplă la DJTS este o ruşine, ce e mai rău, există şi o siguranţă a unor persoane, că fac, ce fac şi nu li se întâmplă nimic, pentru că există o protecţie.

Direcţia de Sport, cloşca cu puicuţe de aur

A se trata ca un pamflet ....unul serios

Tabăra şcolară din staţiunea , vorba vine staţiune, Lacu Sărat, aparţine de Direcţia Judeţeană de Tineret şi Sport Brăila. În paragină de ani de zile , aşa zisa Tabără, e mai degrabă un loc de grătar pentru cine se aruncă pe acolo, sau, dacă vă mai amintiţi , loc de refugiu pentru cei inundaţi de pe faleză. Elevi în tabără nici pomeneală, aşa că dacă tot nu există autorizaţie , stă cine doreşte , cum pofteşte, pentru că dă banul, atenţie , fără să primească vreo chitanţă. Ei, hai fără răutacisme , unul doi , tot mai pleacă cu o dovadă ...Tabăra, administrată de madam Julieta Bădalan, nu este cea văzută în ancheta Pro, pentru că a avut  o presimţire, a naibii presimţire...şi s-a dat lovită în aripă. Despre Julieta,  umblă vorba în târg că scoate bani frumoşi pe timpul verii de acolo, ce oameni răi, domnule :)))). Acum nu aş şti să vă spun, dacă îi şi împarte cu cineva. Mizerie, furt pe faţă şi linişte pentru ea, dar şi pentru celelalte instituţii,  care nu se grăbesc să demareze  o anchetă , una serioasă. De exemplu, cei de la Direcţia de Sănătate Publică, care cică ştiau de deficienţele de acolo, ce au făcut la control ? Au dat doar nişte indicaţii, şi şi-au pus palma în cur. Adică cel trimis în control era legat la ochi, şi condus de mână prin tabără, sau  a stat la o cafea şi a savurat una cu Julieta, el fiind un Romeo destoinic, că nu am înţeles. Julieta este si ea ţinută în braţe de un personaj, se ştie el, nu zic mai mult.  Acum revenind la şefia acestei direcţii de sport, de ceva vreme, de pe timpul când muşchii gheneralului Oprea erau bine îmbibaţi cu platouri  fine de mâncare, gardă personală etc, pe post a fost instalată o blondă , Angelica-Alina GOGORIŢĂ. Una care a şi trecut conştiincios la treabă, a făcut curăţenie de personal, prin intimidări şi ameninţări cu dosare la poliţie, în schimb, angajându-şi neamurile. Ca atare , protejată de soţ, fost  mare mahăr la un minister, blonda şi-a angajat barbatul la Hotel Sport , pe functia de administrator, iar fratele ei, sau văr ceva , paznic la Blasova , care apropo, este la fel un obiectiv jalnic, părăsit, distrus de interese. Dacă ar vedea acum doctorul Victor Finescu ce a ajuns Blasova, s-ar răsuci în mormânt, la iniţiativa lui s-a deschis tabăra, în anul 1989. Ce să vă mai spun , că de când e blonda, nu aia de la drept, s-au distrus o groază de parteneriate între instituţia condusă de ea şi alte instituţii, că e ca o stăpână pe tarla, că are are diverse înţelegeri cu unii angajaţi, nu ştiu dacă gratis. Între timp, blonda a preluat puterea în totalitate, a scăpat în ghilimele şi de soţ, şi a condus tot ea, hotelul. Noroc că intrat în concediu, iar directorul adjunct a scos postul de administrator de la Hotel Sport la concurs, fapt pentru care domniţa , şi-a băgat unghia în gât. Să nu credeţi că fata e singură în operaţiune, braţ la braţ cu blonda este contabila, o altă puicuţă, care are a fost intimidată de şefă şi a ascultat orbeşte ordinele. Mare atenţie la achiziţii, sper că  v-aţi acoperit bine urmele.Toate la un loc, pot părea nimicuri, dar nu vreţi să ştiti ce simt salariaţii. Asta e țara în care trăim. Orice asemănare de situație cu alte instituții, e doar o întâmplare. 

Constantin Sever Cibu, Dumnezeu să te odihnească !

Prima dată l-am cunoscut în calitate de vecin de bloc. De atunci mi-l amintesc  elegant, discret în același timp, iar faptul că deținea o funcție atât de importantă , aceea de director general al Uzinei Progresul Brăila, nu îl făcea și arogant. După ce s-a mutat din Hipodrom , nu și-a uitat vecinii și chiar dacă o să spuneți că e un gest banal,  a suportat cheltuiala schimbării rețelei exterioare de gaze, un fapt de real folos pentru locatari, nu toți puteau să contribuie financiar la lucrare. Mai târziu, anii  ne-au adus față în față la conferințele de presă, el primar , eu jurnalist. Îmi plăcea să –l enervez cu diverse întrebări, nu eram singura, și răspundea pe loc ușor enervat , dar cu  sinceritate aproape brutală. Evident unele din  articole intrau în atenția poliției și Cibu era chemat la audieri, iar după astfel de evenimente,  întâlnirile dintre noi erau memorabile. Spunea mereu că mă dă în judecată , știam că glumește , la fel cum spunea, părând indignat, că nu e posibil ca un primar să dea declarații la poliție. Memorabile erau și povestirile lui cu Elena Ceaușescu, se știe că ilustra s-a îndrăgostit la un moment dat de el și intenționa să-l aibă lângă ea, la București. Avea încredere în oameni, în unii poate prea mult, iar patima politicii și-a pus amprenta în viața lui. Mai povesteam asta când mă întâlneam pe faleză , eu cu făcut reportaje despre pescari, el,  la stat povești cu oamenii de la Dunăre. Îmi spunea că politica nu mai este ce a fost, referindu-se cel mai probabil la înțelegerile de culise , trădări și interese. Cred că a fost prins de microbul politicii, cred și că,  i-a plăcut tare, dar spre finalul carierei politice, să nu uitam că  a fost și senator, a fost dezamăgit. După ce-mi terminam treaba de la malul Dunării, Cibu ținea morțiș să mă ducă acasă, deși eu îi spuneam că nu e nevoie, că mă descurc,  nu aveam însă succes, era extrem de protector, vroia să știe că ajung în siguranță acasă. O viața de om între noi......Condoleanțe doamnei Cibu, care mi-a fost profesoară de engleza la liceu, o femeie deosebită , extrem de discretă , nu a dorit niciodata să iasă în public, condoleanțe lui Cristi, care a știut să-și asculte tatăl și să-și facă propria viață, condoleanțe întregii familii.  Constantin Sever Cibu s-a născut în data de 21 mai 1943 la Alba Iulia și era absolvent al Institutului de Mine Petroşani, Facultatea Electromecanică. Din 1967 până în 1991 a lucrat la fosta Uzină Progresul Brăila, unde a deținut și funcția de director general. Din 1991 până în 2004 a fost director general la SC Phoenix SRL Brăila. A fost primar liberal un mandat, senator PNL, ulterior a trecut la UNPR, în final a renunțat la cariera politică. Trupul neînsufleţit al fostului primar Constantin Sever Cibu va fi depus în această seară, 21 iulie 2016  la Biserica Greacă.

Drum cu pulbere de stele, Alifantis !

Călătoria mea în Brăila cu Nicu Alifantis a început pe acordurile  muzicii sale,  cu mașina plină de colete în portbagaj, anume cărţile de colorat Șotron, plus CD-ul aferent cu melodiile pentru piticii mici. Alifantis a  dorit să împartă personal la Brăila cadouri copiilor pentru ziua lor de 1 iunie, spunând că altfel nu se poate, întrucât este „de meserie brăilean”, şi spune asta mereu, constant cu mândrie. De altfel, alte pachete cu astfel de surprize au ajuns în toată ţara prin poştă, cel puţin 500, Alifantis răspunzând astfel tuturor celor care l-au contactat pe reţeaua de socializare face book. Prima oprire a fost  la Școala „Anton Pann” și Grădinița Bobocel din cartierul Lacu Dulce, fiind întâmpinat de Cici Bolovan directoarea unităţii şcolare, dar cel surprins şi emoţionat avea să fie chiar Nicu Alifantis. O ceată de  copii i-au cântat „La mulţi ani !”, în întâmpinarea zilei sale de naştere, 31mai, când Alifantis atinge frumoasa vârsta de 62 de ani. A stat la poveşti cu micuţii spunându-le printre altele că încă mai are prieteni de la grădiniţă, rugându-i să preţuiască copilăria, pentru că este partea cea mai importantă a vieţii. Drumul a continuat, şi după o trecere a Dunării cu bacul am ajuns la Măraşu, una din localităţile din Insula Mare a Brăilei, un drum lung şi cu emoţii multe. „ Ultima oară la Măraşu am fost în anul 1988, aveam un Citroen, am făcut senzaţie în sat. Aveam o amică, şi acum ţin legătura cu ea, care era doctoriţă la Măraşu, şi a făcut o mică petrecere, am şi dormit o seară la dispensar, acum e plecată şi stabilită în Grecia”, mi-a spus Alifantis zâmbind copleşit de amintiri frumoase. La ora 15.00 am ajuns la şcoală, iar directoarea Ionica Burduhosu ne-a condus în sala unde copiii ne aşteptau cu sufletul la gură. Alifantis nu a scăpat de o sesiune de autografe, dar cum să ratezi aşa ceva, când fanii tăi sunt, parcă, piticii din poveste. Pachetele Șotron au ajuns astfel la școlile cu clasă pregătitoare și grădinițele din Mărașu (23), Băndoiu (10), Ţăcău (29), Măgureni (30) și Plopi (10). Călătoria s-a încheiat cu promisiunea lui Alifantis, faţă de el în primul rând, de a reveni de această dată, de ce nu,  cu un concert în Insula Mare a Brăilei. Afost o zi minunată,  categoric ,mai vreau. La mulţi ani, eşti al nostru , eşti român eşti brăilean, să ne trăieşti frumos, aşa cum  ştii tu !!!

Cine vrea să moară Brăila ?!

V-aș propune ca după un meci de fotbal, indiferent de rezultat să așteptați ieșirea jucătorilor de la vestiare. Doar dacă sunteți orbi, nu veți observa tritețe. Tristețe că stadionul este gol, fără suporteri, tristețe că stadionul, odată cel mai frumos din țară, este prăbușit în ruină, tristețe că suportul financiar necesar echipei devine o luptă inertă cu cei care ar trebui să vină în ajutorul echipei fără milogeli, lamentări și alte manevre. Dacia Unirea Brăila  a pierdut meciul cu Călărași, da, dar în acest meci atât s-a putut, și nu a fost un joc inert, mingea s-a jucat cu faze frumoase, ratări spectaculoase, dar acum sunt alte griji. Jocul cu băcăuanii presupune o cheltuială de cel puțin o sută de milioane, că asta e , așa se poate face performanță, un loc în primele trei în grupă e notabil, iar când vezi delăsarea celor care stau pe saci plini cu bani publici, pur și simplu stau pe ei și nu fac nimic, nu dau nimic niciunde, te întrebi ce rost mai are să faci ceva.E valabil în tot ce înseamnă sport, box unde campionii cresc de la o zi la alta, în baschet, handbal unde fetele noastre strălucesc etc. Nebunia și paranoia de a nu greși și a fi în atenția DNA,  a trecut la cote inimaginabile, mai ales de când a picat Stancu, apropo, bine că a picat. Consiliul Județean doarme, sau mai bine zis, e în comă. Când spun asta, nu mă refer doar la banii care s-ar fi putut distribui absolut legal pentru sport, ci și la proiecte începute și nefinalizate ale primarilor din județ, i-am auzit plângându-se la ședințele CJ, nu foarte tare, că mulți dintre ei sunt la putere, nedorind să-și supere șefii politici. Proiecte cu școli, grădinițe, nu mai zic de șosele pe care de ani de zile vaca a păscut la pas, iar oamenii au murit în accidente, pe scurt, un abandon total în indiferență. Consiliul Județean are bani, iar la sfârșit de an va fi iar cu sacul plin, asta pentru că banii se dau dar, se și întorc , ăsta este mecanismul. Apropo de bugetul municipiului, pe mine mă amuză tare că mai toți candidații la primarie au proiecte în care-și pun speranța în visteria banilor publici. Ca o paranteză, bugetul local al municipiului este foarte mic, iar o dată banii dați spre ceva , sunt buni dați, nu este același mecanism ca la județ, bine că poate suferi rectificări, cu solicitari etc, dar nu există o independență financiară, ca la CJ. Am să vă povestesc ceva legat de bugete, anul trecut primăria a cerut  11 milioane ron CJ –ului, se poate face asta legal, doar că finațiștii de la consiliul județean au cerut și documente care să justifice cheltuiala sumei. Ce s-a întâmplat ? Nimic, banii au rămas pe loc, pentru că onor primăria nu dorea să vină cu documente justificative pe cheltuială, de fapt nu că, nu dorea, nu putea, punct. Anul acesta , primaria are nevoie și a cerut  trei milioane ron, CJ a aprobat, banii sunt pe loc, așteaptă să fie luați, sunt curioasă , se va întâmpla asta , și când…Ne-am învățat să vină DNA să facă curățenie, când un control ar putea fi făcut de un audit intern din cadrul Primăriei, sau al CJ. Stăm așa poate ne pică cinstea și moralitatea în cap și ne trezim cu dosare penale de la bau bau, DNA. În tot acest timp Brăila moare sub ape, moare dând în gropi, stațiunea Lacu Sărat e ca o lacrimă pe obrazul nostru, bazinul olimpic încă săpă gropi, faleza parcă e la bâlci, câinii sunt înfrățiți cu noi, gunoiele ne sufocă, de ani de zile fraților, nu s-a făcut nimic,da bine că plătim taxe. Toți se scuză, tinerii, și nu doar ei, pleacă mâncând pământul unde văd cu ochii, și politicul se întrece în aberații și penibil. Iubim Brăila, cred asta cu tărie, dar ce folos, am o concluzie dar nu pot acum să răbufnesc, doar îmi este ciudă, atât de ciudă …

Cafe Noir, se poate și altfel !

Eşti pe b-dul Călăraşi şi îţi  porţi paşii spre inima centrului istoric al Brăilei, iar pe această direcţie de mers, nu ai cum să nu observi noua cafenea-bar Cafe Noir, parcă treci pragul fără să-ţi dai seama,  în alt timp. Pomii care străjuiesc cafeneaua sunt împodobiţi într-un concept original , o tubulatură colorată inteligent din care ies flori vesele, iar pe terasă măsuţe cochete , cu fotolii confortabile. Suficient de interesant să intru să văd mai mult,  îmi zic în gând, chit că nu se mai fumează. Mmmm, da ce bine miroase, cafea proaspăt măcinată, muzică bună, canapele generoase, măsuţe şi scaune  aşezate ca pe o tablă de şah, fără ca neapărat să te ducă gândul la o partidă, toate reflectate într- un tavan arcadă negru lucios care aduce spaţialitate. Cool. Mă aşez cer meniul, şi pe bune dacă ştiu ce cafea să aleg, în fine fac comanda şi nu peste mult timp deja savurez licoarea, la care eu, sincer , nu prea am limită. În meniu, ce mi-a mai atras atenţia au fost băuturile cu nume de ţi se răsuceşte limba, zic de cocktail, cu alcool, sau fără, şi cum la bar erau nişte barmani care învârteau de zor arome cu gheaţă, am cerut şi eu unul. Am aşteptat ceva, dar m-am lămurit de ce a durat atât, prepararea unui cokctail e treabă serioasă, şi chiar nu ai de ce să te superi, produsul final e ...eee! Cum curiozitatea mea e deja deformaţie profesională, am vorbit cu managerul Cafe Noir, Gabi Totu, şi m-am lămurit. Când faci ceva cu pasiune, când ai un patron care-ţi dă mână liberă pentru că are încredere , e simplu. Cu un peisagist şi un arhitect, ambii talentaţi, în mai puţin de o lună a ieşit un spaţiu unde totul e aşezat aşa cum trebuie, nici prea mult, nici prea puţin.Un design elegant, cu aer occidental, dar clar cu nota Brăilei, pentru că se poate şi pentru că aşa trebuie. Bine, a contat şi experienţa manageriala , iar Gabi Totu o are în ani de muncă în domeniu, aicilea la vecinii din Galaţi. Normal că vrea mai mult, a şi spus, sincer fiind , că va mai dura până când va şti ce cocktail-uri preferă brăilenii, până când va avea personal, asta pentru că au dispărut ospătarii, barmanii. Vrea perfecţiune, şi e gata să aibă răbdare în primul rând cu el. Clar, Cafe Noir a ridicat standardul , şi tare mi-ar place să văd în oraş mai multe astfel de spaţii aranjate , să fie frumos, ca acasă la noi.

Telecabina Buşteni, ţeapa turiştilor cu acordul tacit al autorităţilor

Să vrei să mergi şi să te plimbi cu telecabina din Buşteni, e doar un vis frumos. Nici nu intri bine pe strada Telecabinei, că eşti acostat de indivizi dubioşi , la volanul unor jeep- uri, care-ţi spun din prima că telecabina nu circulă, dar că, ei te pot duce pe un traseu auto , fix la aceleşi preţ, 70 de lei de persoană, şi mult mai interesant ca intinerariu, în peşteri preistorice, cu bulzuri cu mămăligă la oieri etc. Refuzi şi mergi mai departe, dar la fiecare pas , alţii şi alţii cu aceleaşi oferte , eu personal  am numărat vreo douăzeci de astfel de personaje. Ajung şi la telecabina mult lăudată, şi aştept răbdătoare revizia obişnuită, adie vântul aşa de o părere, iar şoferii de ocazie insistă să ne spună că telecabina nu va urca. Încep să am dubii dacă voi mai merge cu telecabina..Uşile de la clădirea telecabinei au stat închise în permanenţă, astfel încât informaţii precise nu am avut de la cine lua. Şoferii îşi vedeau de treabă în continuare, hărţuiau turiştii,cel mai mult grupurile de adolescenţi neînsoţiti de adulţi, iar acest fapt era chiar supărător. Degeaba refuzau copiii, şoferii erau tare băgaţi în priză, mai aveau puţin şi băgau la ofertă şi masajul..În curând m-am lămurit, telecabina a făcut puţin balet de revizie , a mai cărat la cabane  sticle cu apă şi mâncare şi nimic cursă. Ulterior m-am şi luminat, nici nu a fost greu, ca de altfel toţi cei care vroiau să urce cu telecabina. Telecabina trebuia să rămână închisă, asta pentru ca  personalul de acolo să încaseze de la şoferi dreptul de şmecheri. Dacă în fiecare zi personalul de la telecabină pleacă acasă în buzunar cu minim 50 de lei, cel puţin, e bine , nu? Bate, nu bate vântul, salariul merge , aşa că merge şi ciubucul. Să tot faci turism în România, să tot ne facem de cacao, să tot facem ce dorim cu acordul tacit al autorităţilor, pentru că îmi vine foarte  greu să cred că nu sunt amestecaţi în această ţigănie.

 

Ruleta directorilor Parcului Natural Brăila

Aflat la o aruncătură de băţ de oraş, Parcul Natural Balta Mică a Brăilei are o ofertă turistică bogată, peisaje unice unde intervenţia omului, de multe ori nefastă, a lipsit, şi bine că a fost aşa. Nu despre asta vreau să vă povestesc acum , mulţi dintre iubitorii de frumos cunosc minunăţiile Parcului natural, vreau să vă relatez despre numirea directorilor acestei instituţii. Există o politică a numirilor pe aceste funcţii, în esenţă, personajele să fie musai din cadrul Direcţiei Silvice. De ce, habar nu am , dar tare aiurea este. Clar, ce este la Direcţia Silvică nu se potriveşte cu activitatea Parcului. Astfel încât, fiecare numit trebuie să se documeteze temeinic cu ce se ,,mănâncă,, treburile la Parcul Natural al Brăilei. Penibilul continuă, Parcul Natural al Brăilei schimbând trei directori , în mai puţin de un an. Radu Moisei, provenit de la Direcţia Silvică, a fost demis în luna iulie 2015, fiind înlocuit de Vlad Gheorghe, tot din cadrul aceleaşi instituţii, care la puţin timp a cedat funcţia şi a plecat în luna ianuarie 2016, iar acum la comandă este Romeo Mădălin Airinei Huianu , de unde ? Tot de la Direcţia Silvică, unde îndeplinea funcţia de responsabil cu securitatea şi sănătatea în muncă. Poate este o legătură între  securitatea muncii cu natura, şi eu nu ştiu. Sunt rea şi cârcotaşă. Că tot vorbim de ciudăţenii  din cadrul Parcul Natural, mai nou instituţia are lipici la DNA. Pe surse credibile, Radu Moisei, unul din foşti directori,  are dosar la DNA , fiind de ceva vreme cercetat. Mai nou, acum în atenţia procurorilor este încă un dosar pe un alt proiect cu fonduri europene. Gurile rele, sau bune, spun ca Radu Moisei a fost înlăturat pe acest motiv, cât priveşte plecarea lui Vlad Gheorghe , aici situaţia este diferită, cică  i s-a făcut frică şi s-a simţit ameninţat. De unde atât de multe informaţii  ajunse la DNA ? Tot aceleaşi guri, spun că este un  cineva la Parcul Natural care se vrea director şi îi pute orice intrus , aşa că dă pe goarnă la DNA. Că e speţă penală, că nu e, varsă tot. Şi uite aşa este posibil să plece şi actualul director, deşi nu are vreo legătură cu niciun proiect atins de DNA, dar dacă i se face şi ăstuia frică, ce te faci nenicule... Ca o concluzie,  mai bine se desfiinţează Parcul Natural sau trece la Direcţia Silvică, să ştim o treabă. Mare , mică, să fie acolo o grămăjoară să ştim că se munceşte.

Pacienţii din spital intoxicaţi de la vaporii vopselei !

Cred că a devenit o modă în România practica vopsitului saloanelor din spital, pereţi, paturi şi noptiere la faţa locului, într-un spaţiu închis. Ce mai contează că pacienţii internaţi suferă, că sunt intoxicaţi deliberat cu substanţe nocive , se face curăţenie , nu ? Putem şi dorim să ne şi lăudăm cu asta! De vreo trei zile, în secţia medicală a, etajul IV, Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila se vopseşte, se tot vopşeste. Pe holuri sunt paturi metalice care aşteaptă la vopsit, unele chiar sunt deja acoperite de vopsea şi se usucă pe îndelete , ce atâta grabă. Pacienţii nu au voie să închidă uşile saloanelor şi să deschidă geamurile, că nu sunt lăsaţi de meşterii lui peşte prăjit, care dau din pensulă din trei în trei, după care pauză la ţigară. Dacă sunt întrebaţi de ce fac curăţenia cu pacienţii în saloane, spun că aşa li s-a spus, şi nimeni din conducerea spitalului nu şi-a cerut măcar scuze pentru disconfortul creat, deşi e mai mult de atât. Să fii pacient şi să fii nevoit, că nu suporţi, na, vaporii vopselei, să iei salteaua şi să dormi pe hol, nu cred că e o fiţă. Nu sunt eu cea care ar trebui să găsesc soluţii, sunt alţii care culmea , sunt şi plătiţi pentru asta , că de aceea există un administrativ în spital.

P.S.  Întrucât e sâmbătă, şi cei de la administrativ nu lucrează, nu am avut cu cine aprofunda problema. Mă gândesc, dacă vor urma alte secţii, poate se vor gândi la o soluţie prin care bolnavii şă-şi poată vedea strict de boala lor, nu de încă una în plus.

Ce pot face vaporii de vopsea? Să le spun eu, medicilor ?Vopseaua poate fi de două feluri: pe baza de apă, folosită în special pentru pereţi, şi pe bază de ulei, utilizată în special pentru a da un aspect lucios, cum este şi cea din Spitalul Judeţean. Vopselele conţin chimicale care pot fi dăunatoare, cum ar fi solvenţi şi compuşi organici volatili. Atunci când vopseaua se usucă, aceste chimicale se evapora, fiind inhalate de cei care fac lucrarea, şi nu numai. Vaporii emanaţi de substanţele chimice pot agrava astmul şi sinuzita. În plus, solvenţii pot provoca dureri de cap şi ameţeli, deoarece sunt absorbiţi de plămâni şi ajung apoi în fluxul sangvin, iar compuşii organici volatili pot cauza iritaţii ale nasului, gâtului şi ochilor, cum de altfel s-au plâns mulţi pacienţi cu care am stat de vorbă. Un sfat bun, indiferent de ce vopsea foloseşti, este să ţii geamurile deschise pentru ca încăperea să fie bine ventilată şi să ieşi frecvent la aer curat pentru a respira adânc, cum nu s-a făcut în spitalul menţionat.

Sediile de poliție, haznale autorizate !

De cele din mediul rural vorbesc, cele din județul Brăila, deși bag mâna în foc că cel puțin toate posturile din țară se pot alinia la acest statut , Hazna. Nu am deloc impresia că exagerez, iar dacă nu vă place caracterizarea, asta e ! Acum să nu credeți că polițiștii își doresc palate, dar să stai în sedii fără apă, sau cu apa de la ploaie scursă pe pereți, fără căldură când este cazul, nu mai zic că WC –urile sunt în fundul curții, sau deloc, că pot face pipi pe unde pot, cel mai adesea pe la sediile primăriilor, că astea sunt de regulă cel mai aproape, e ceva…de vis. Cam așa stau trebile. Măria sa MAI nu ar trebui să aloce bani? Ba da , ar spune unii, doar că Ministerul Administrației Interne  e surd , sau spune că nu are, nici de combustibil pentru mașini poliție, nici de reparații sedii, nici de uniforme noi, cel mai adesea nici de plată facturi utilități, nici de nimic, până la urmă cine sunt polițiștii, sunt cei de la coada vacii. Poliția știe, în schimb, să-și facă reclamă pe site –ul instituției,  jos pălăria, mai un Smiley, mai o fătucă în curs de perfecționare, ar fi interesant de știut,  dacă după absolvirea școalii de poliție, entuziasmul va fi același, și câte din tinerele cadre vor mai fi în sistem. Polițiștii tac. Poate că la un moment dat au avut așa un impuls să spună ce- i doare, dar le-a trecut. Ce să spună și mai ales cui să spună, că tot degeaba. Să nu ai încredere în sistemul pe care-l slujești, să știi că ești doar un număr , menționat într-o organigramă , mi se pare grav. Să accepți toate mizeriile, ordine absurde , cum ar fi directiva coloanelor oficiale, care au mâncat la propriu viața polițiștilor, e tragic. Mă gândesc, cei chemați, audiați, posibili infractori, într-un astfel de sediu, unde sărăcia respiră prin toți porii, cât de mult respect au față de polițistul care își face treaba? Câți nu înjură, nu scuipă sau se uită de sus ? Polițiști, poate e timpul să vă spuneți păsurile,  nu mai lăsați pe altcineva să vă rezolve problema, rămâneți fără benzină , bun, lăsați cheile și predați mașina, faceți un raport, vorbiți, luați atitudine. Sigur vă întrebați ce m-a apucat, eh , sunt doar reacții la ce se întâmplă în județ, iar în acest caz, la sediile de poliție, care sunt o rușine. Nu are rost să vă expun lista, e suficient să spun că un sediu, sau cel mult două, sunt la limita decenței. Poate aud cei de la MAI, și nu numai, poate  se va face ceva în țara asta. E prea multă indiferență generalizată și umilință, mai ales umilință. 

Crad-Tan – cimitirul Brăilei , Bunea –Civia - firma funerară plus piticul gropar

Fabrica de betoane Crad –Tan, firma Bunea-Civia și un maestru de ceremonii, e adevărat cam pitic, au îngropat Brăila având din plin sprjinul  administrației locale. Piciorul tras apăsat de Stancu a început să scoată victime pe banda rulantă, și cred că  vor mai fi persoane care vor pica de undeva de sus, aterizând pe pământ, nu știu dacă pe moale sau tare. Aș spune că puterea le-a luat mințile, dar mai corect este să spun că portofelul a fost pe prima treaptă din lungul șir al faptelor de corupție. Povestea Crad-Tan a început de pe vremea când prefect al Brăilei era Nicolae Mitroi , care a declinat o invitație la un dineu, din partea patronilor gălățeni, și bine a făcut . Nu și Niculina Moisescu și Bunea Stancu, ambii la pupitrul județului, pe poziții diferite e adevărat, dar care au mirosit afacerea beton, și au început o lungă prietenie, tot beton. Mai puțin Niculina Moisescu, care a fost trasă rapid pe dreapta și ulterior eliminată din viața administrației. Piticul, analfabet de altfel, dar cu un miros al afacerilor colosal, a reușit să încheie prima rundă de negocieri în favoarea tuturor părților, mai puțin a brăilenilor, care au început să pută a cimitir. Încet, dar sigur, Crad –Tan a crescut ca făt frumos în trei zile, cât alții într-o viață, iar la Brăila s-a cântat Aleluia. E simplu, nu și legal, când stai la butoane să concepi caiete de sarcini prin care cine e mai tare și mare, poate câștiga aproape toate lucrările din oraș chiar și județ. Astfel, Crad-Tan, având ca partener, cum dreacu, tocmai firma Bunea-Civia , și subcontractori mai mici, care de fapt duceau tot greul, pe bani de mizerie, a trecut la treabă, și ce treabă. Și uite așa ani de zile la pomana banilor publici au fost invitați doar unii, și cu cât oamenii legii nu mișcau în front, cu atât afacerile  ,,cinstite,, s-au umflat ca un cozonac bine frământat. Despre edilul orașului , picat și el în ciorba corupției, alături de cel mai director economic ilustru din istoria Brăilei, am doar regretul că nu a reușit să jongleze, să gestioneze situația,  se știa că este expert. Îmi este greu să cred că nu știa în ce este băgat. Cineva s-a spart la anchetă, cine ?, poate se va afla cândva. Cineva care și-a îndesat bine buzunarul cu bani, dar va scăpa cu ani mai puțini după gratii. Că așa este la noi, corupții rămân cu banii la pușculiță. Am și o nedumerire față de acțiunea celor de la DNA, de ce abia acum? Se știa de acest dosar de mai bine de un an, așa greu se strâng dovezi , sau timpul de atac este fix într-o campanie electorală ?. Ce-ar fi ca de acum înainte când aveți stire de astfel de fapte să și puneți imediat punctul pe I, ca să nu fie dubii cu privire la comenzile politice. Că uite așa se duce dreacului pe apa sâmbetei, țara asta. S-a și întâmplat. Ne-a murit speranța, domnilor !

Arhiva, cavoul documentelor istoriei Brăilei !

Asistăm la o crimă. Aș putea să spun, cu simț de răspundere, că se dorește distrugerea documentelor aflate în sediul Arhivei Brăila, că cineva are acest țel, pentru că altfel nu înțeleg de unde atât de multă indiferență birocratică, și nu numai. De ce spun asta, pentru că de mai bine de 4 ani, dacă nu și mai mult, la Braila, de când a murit CET,  în lipsa unei centrale termice care să asigure un microclimat adecvat, în depozitele structurii locale a Arhivelor Naţionale, zeci de documente s-au degradat. Mai mult, din cauza  gradului de umiditate crescută şi scădere a temperaturii se dezvoltă exponenţial și o ciupercă periculoasă, ce descompune hârtia. De investiţia într-o centrală termică ar trebui să se ocupe Ministerul Administraţiei şi Internelor prin intermediul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Brăila, de care arhivele brăilene aparţin din punct de vedere logistic. Bolnava birocraţie a făcut ca lucrurile să treneze nepermis, iar singurul ajutor concret acordat până acum Ahivelor Brăila a constat în dotarea cu cinci calorifere electrice de uz casnic. Ați putea să mergeți să observați ce atmosferă de cavou este acolo și să vedeți cât ceai fierbinte beau angajații, dar mai ales ce umezeală inspiră.Trebuie să înțelegeți că s-au făcut demersuri oficiale peste tot, ani la rând  , chiar și eu m-am plictisit. Ministerele au fost anunțate prin instituția prefecturii, mass media a tras un semnal de alarmă, pe radio, în presa scrisă și nimic concret. În fine, la data de 30.10.2015, Biroul Tehnico - Economic al Ministerului Afacerilor Interne a aprobat în sfârșit , finanţarea pentru obiectivul de investiţii, deși problema se putea rezolva de la început, din 2010-2011. Acum cică este în derulare procedura de achiziţie a serviciului de proiectare pentru obiectivul de investiţii, dar personal nu sunt sigură de nimic. Mă întreb,  de ce abia acum ? Pentru că este un an de campanie? Cine va răspunde pentru documentele istorice ale Brăilei deja distruse ? Cine va suporta cheltuielile medicale prelungite ale angajaților, care periodic sunt în concedii pentru îngrijirea sănătății ? Cine ? A cui, până la urmă, este țara asta ?

Madam Hărăpescu s-a premiat singură: la dat limbi, iar Mortu a luat premiul mass mediei

Am fost invitată la GALA PREMIILOR CULTURALE BRĂILENE pentru anul 2015 – EDIŢIA a V, mai bine mă săreau , așa cum au făcut ani la rând. Nu toți putem fi în grațiile Anei Hărăpescu, care conduce instituția de parcă este vătaf pe moșia proprie. A reușit să pregătescă atent o parodie, dar una  care nu a reușit să mă amuze , astfel încât pot să emit concluzia că a fost una extrem de proastă. Separat de spectacolul artistic, care nu a făcut decât să prelungească penibilul prezentării galei, madam Hărăpescu, cu microfon la purtătoarea de vocalize, din când în când intrerupt de imperfecțiunile tehnice, a graseiat toată seara , imitând la perfecție o prezentatoare a unei emisiuni de can can. Spectacolul a fost pe format OSCAR, cu dialog, vrut spumos, cu plicuri deschise de cineva ales din public, iar la final cu mulțumirile premiaților , pentru mama , pentru tata etc. După câteva secțiuni, o să aflați de la presa de presă :))))), a venit rândul mass mediei , la care nominalizările m-au lăsat perplexă. Să începem și să bată tobele: un site on line, care fără supărare pentru colegi , evenimentele culturale sunt scrise după comunicate, o altă duduie , în niciun caz jurnalistă, care merge prin județ și mai cere și ea un bănuț, promovându-i exclusiv pe primari, nicidecum pe brăilenii de la sate, un poet care conduce la rându-i un site on line, cei de la   Digi, că de, trebuie să apără o știre la televiziune, iar marea surpriză : Viorel Mortu, pentru inițiere și organizarea târgului de carte. Acest premiu este o glumă, singura femeie din cultură i-a dat premiul pentru presă lui Viorel Mortu, cu tot confortu J))))), vicepreședintele Consiliului județean, un om de altfel remarcabil, dar care nu este om de presă.Prin această batjocură, Hărăpesca și-a dat arama pe față, a politizat instituția, demonstrând cât de mult desconsideră presa și cât de mult urăște ziariștii, cei adevărați.Dacă stau bine și mă gândesc, cred că mai degrabă este o expertă în arta lingușelii, are deja formată o cocoașă de atâta plecăciune, să arate că ea, e singura care poate să facă politică fără să o sancționeze cineva, așa cum l-a premiat și pe Diacomatu fiul Brăilei, în 2012, și a rămas stăpâna……limbilor.

A rămas veterinar și c-un gust amar!

Consilierul independent Marian Căpățână a crezut că o să câștige mandatul de președinte CJ, chiar a crezut. S-a gândit omul așa : ,, În acești ani de când sunt consilier, nu a fost vreun coleg, indiferent de partid , care să nu- mi ceară ajutorul, dar nu s-a ținut cont. A fost o lecție pentru mine, așa e politica , ordinul se execută nu se discută. Am avut propuneri și de la PSD, să fiu pentru acestă funcție, a lipsit puțin, o condiție. Eu să fiu soldat, dar nu am acceptat. A fost o lecție bună pentru mine, recunosc,,. Oricum ar fi, consilierul județean, medic veterinar se consolează cu munca sa, pentru care este extrem de apreciat :,, Când au fost alegerile pentru mandatul în curs, am avut mai multe voturi pentru mandatul de comsilier județean decât pentru funcția de președinte, pe motiv că, spuneau brăilenii, dacă ajung în fruntea CJ, nu o să am timp de animale. E și ăsta un punct de vedere,, . Acestea fiind zise, președintele CJ a fost ales cu 21 de voturi pentru, 10 împotrivă și unul anulat, și este vorba de Ionel Epureanu, consilier PSD. Mergând pe logica celor spuse de Căpățână, Epureanu este și va fi un soldat, evident în solda PSD. Ce va face acesta în patru luni până la alegeri, om trăi și om vedea. Mai vreau să vă spun că atmosfera ședinței CJ, a fost una pe linia obișnuită din ultima perioadă, aceea din arena unui circ . Că de ce nu a venit prefectul, care a fost invitat să asiste la alegeri, în acest sens chiar consilierul județean  Gheorghe Chiru, a spus :,,Nici nu știu cum arată, l-am văzut doar în poza de la ziar, dar dacă pierzi fițuica, ce te faci?,, , că, de ce sunt buletinele de vot mâzgălite, iar pe acest motiv să se repete votul etc. Bomboana pe colivă a fost când una din ieșirile așa zis cabinei de vot, a fost blocată  cu un scaun de un funcționar CJ, la ordinul fostului președinte CJ Viorel Mortu.  În rest prietenii și amuzament maxim. În fine, avem un președinte PSD ales, asta dacă cei de la PNL nu vor înainta o contestație.

 

Varza are nevoie de o căpăţână !

Propunerea liberalilor pentru preşedinţia CJ Brăila este un candidat independent, ştiu că aţi aflat până acum, dar la anunţul  senatorului Cătălin Boboc, nu mi- am putut reţine un zâmbet…. Iată ce ne spune senatorul  :

--După problemele cu Stancu, după problemele de atunci cu interimatele la preşedinţia CJ, după plimbările cu traseismul politic, din CJ Brăila nimeni nu s-a mai înţeles nimic. Acest Consiliul Judeţean oricum este o Varză. În momentul acesta, ca să îţi asumi politic o funcţie din aceasta şi având în vedere timpul scurt, reprezentantul unui partid pleacă din prima cu un handicap de încredere, de imagine, numai prin faptul că aparţine unui partid. Această soluţie cu un preşedinte independent, în persoana lui Marian Căpăţână,  este una echilibrată şi cea mai bună pentru toată nebunia care a fost în Consiliul Judeţean timp de trei ani şi jumătate.  –-

Eu aş fi spus pe scurt  : --Consiliul Judeţean este o varză, iar noi am decis că are nevoie de o căpăţână !--

Mai uşor cu drujba deputat Dragomir !

Ca să fie clar, Pădurea stejarul a fost salvată de brăileni, iar iniţiatorul  acţiunii a fost Costel Pătrăşcan. Da, şi Marian Dragomir spune că pădurea a fost salvată de brăileni, dar aşa din politeţe, subliniind mai mult meritul celor de la Agenţia de Mediu,asta pentru că şeful instituţiei, Ciprian Cuzmin  nu este decât un păpuşar al PSD. Păpuşar care, apropo, dacă nu pica Stancu, pădurea era de mult oale şi surcele. Acelaşi personaj pus politic pe această funcţie,  nu poate face faţă nici unui interviu relativ simplu cu probleme de mediu şi îşi roagă subalternii  să vină cu un răspuns. Aşa că mai lăsaţi laudele la adresa lui Ciprian Cuzmin, că e total pe afară. Dacă îşi făcea treaba bine de la început, nici nu era nevoie de civismul brăilenilor. Nu vă mai arogaţi merite şi nu mai folosiţi stratageme ieftine pentru a ieşi în evidenţă, e penibil. Nu iau apărarea nimănui,  în speţă liberalilor pe care îi persiflaţi, adevărul este că această instituţie ca şi multe altele din Brăila, au membrii politici în frunte care-şi iau salariul fără să facă nimic, dar care au cotizat într-un fel sau altul la partide, se ştie practica.

Oprea și-a dat demisia !

Doar că încă nu am aflat noi, Oprea este un om de onoare, asta face un om de onoare acuzat de plimbari prin peșteră cu garda după el , își dă demisia din funcțiile politice și așteaptă judecata, că doar nu o fi cea de pe urmă. Vrea să-și dovedească nevinovăția, a spus și public, păi acum are ocazia, de ce ezită , oare ne-a păcălit J))) ? Oprea s-a născut cu onoarea la pachet, aș spune răutăcios chiar în ismene, cel puțin așa rezultă din profilul politic și nenumăratele declarații personale, în care din onoare s-a sacrificat și a traspirat în viteză în cursele auto: doar pentru poporul român. Adevărul este că băiatul ăsta s-a descurcat excelent.Tot din onoare este și doctor, ba mai mult îi coordonează și pe alții în doctorat , unii chiar procurori, are direcții , fler și instict, știe exact unde să facă umbră, tot din onoare, iar la partidele politice pe unde a fost, a lăsat câte o umbrelă, marca Oprea, să fie acolo, să se știe. Chiar nu mă preocupă acum Oprea, a picat în jocurile politice ale campaniei ce vine, (el de fapt trebuia trecut în rezervă de când hăul ), dar acum, atât de multă băgare în seamă, îl asemuie ca o victimă, și nu înțeleg de ce în țara asta, nu se iau măsuri când se întâmplă o faptă, și nu când sunt campanii politice, sau când se dorește un troc. CÂND domnilor procurori, și tot sistemul de justiție, veți acționa când veți afla de fapte penale , fără să vă gândiți că ăla e general, ăla e deputat, ăla e senator, ăla e ce mama naibii e, indiferent în ce partid este ? Nu aveți niciun stres , așa-i? Câinii latră, caravana trece ..

Copiii abandonează școala, ce atâta carte

În Brăila nu există o situație  cu copiii analfabeți, dar există un raport în care este scris abandonul școlar. Este o realitate crudă, și nimeni nu face nimic. Pe anul 2015 , avem în cadrul liceelor brăilene 128 de cazuri înregistrate de abandon, din care 46 în municipiu, 33 oraș Însurăței, 26 oraș Ianca, 21 oraș Făurei. La școlile gimnaziale sunt înregistrați cu abandon școlar 166 de copii, din care 138 în mediul rural , iar diferența în urban. Separat în raport sunt menționate și 22 de cazuri în care elevii au fost exmatriculați. Abandonul şcolar este o problemă gravă, iar prognozele arată că acest fenomen se va accentua din cauza crizei economice. În România, rata abandonului școlar a crescut cu mai mult de o treime în ultimii 14 ani. Abandonul școlar are drept consecințe șomajul, excluziunea socială și sărăcia. Să mai căutăm vinovații ? Ce să facem ? Nimic ! Dumnezeu cu mila!

Mutulică a prins glas , să vedem cât îl ține

Președintele nostru,  Klaus Werner Iohannis a prins glas, iar mai nou are și un zâmbet șmecher, sau fals, așa văd eu. Probabil are de ce zâmbi, până la urmă i-au ieșit toate cărțile, mai puțin procesele cu casele, dar nu-i bai, cu tenacitatea unui german strânge bani la ciorapi și cumpără altele. Revenind la prima idee, președintele a dat cu viteză replică unui ieșean care l-a făcut sluga americanilor, spunând că .....așa e mai bine,decât a rușilor. Nu mă bag în politica lui coordonată de peste oceane, deși e vorba despre soarta noastră. Este bine că ne-am lămurit cu subiect și predicat, de parcă mai era nevoie, însă stau și mă întreb până unde va merge cu servilismul. Președintele ne-a mai anunțat și că în acest an va vorbi mai mult, ținând să precizeze că nu are nicio legătură cu campania electorală, pe buneee ? Ei ,în acest caz vrem să vă vedem la rampă, chiar sunt curioasă ce o să spuneți, dar mai ales și ce subiecte veți aborda. Americanii spun că vă acordă o șansă, și că mai sunt multe de făcut în România, că știu foarte bine ce se întâmplă acilea la noi, problema este : pe români îi cunosc? Știu ei cât de putredă este clasa politică și cât de mare este rahatul în care suntem noi, aștia, muritorii de rând ?Sincer mă îndoiesc de intențiile lor declarative care sugerează că ne doresc tot binele din lume, cu tot cu vecinii noștri, rușii J))). Domnule președinte aprofundați public subiectul colaborării cu americanii, ați semnat și vreun document , care-i gheșeftul până la urmă? Cu subiect și predicat, vă rog, unii dintre noi, nu ne-am născut ieri.

Uniți în cuget și simțiri, doar pe hartă

Da , 24 ianurie este  o zi din istoria României când stelele s-au aliniat, și țara s-a unit.Pe 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza, ales domn al Moldovei pe 5 ianuarie în acelaşi an, a fost numit domnitor şi în Ţara Românească. A fost semnată astfel, de facto, unirea celor două principate. Trei ani mai târziu, pe 24 ianuarie 1862, unirea a fost recunoscută internaţional, iar statul a primit numele de România. După 59 de ani, în 1918, “România” a reuşit să devină “România Mare” în urma unirii cu Basarabia, Bucovina şi Transilvania, locuite şi ele preponderent de români. În urma celui de-al Doilea Război Mondial, România a pierdut însă Basarabia şi Bucovina. În acest moment, România şi Republica Moldova sunt două state independente, în care limba oficială este româna.Un rezumat scurt al istoriei noastre care lasă loc de meditații, întrebări si multe regrete, mai ales regrete. Asta pentru că dacă pe harta României suntem uniți, și aici de o părere , dacă ne gândim la frații noștri moldoveni, românii sunt dezbinați , sau aș spune că tot uniți, dar doar în interese, hoții, politici de prăduiala etc. Vârfurile societății noastre au demonstrat asta ani și ani  la rând, iar respectul a dispărut din conștiința românului. Despre cel care fură și face pușcărie câțiva ani, dar rămâne cu un cont gras în bancă, se spune : bravo lui, s-a asigurat pe viață, el și încă câteva generații din familie.Ce a făcut să aibă un așa noroc ? Aproape nimic, pentru că societatea noastră a dat, prin oportuniștii care au reușit să manevreze sistemul, legi pentru ei, doar pentru ei. Ce calități au astfel de oameni, sau ce au făcut să reușească, e relativ simplu , sunt buni de gură, aderă la un partid , au promis să aducă miere poporului, dar în realitate au jegmănit și au distrus țara. Voi știți asta foarte bine, de câte ori nu ați fost revoltați și ați umplut frigidere...Poporul român are momentele lui de revoltă generală, nu multe și chiar și acelea confiscate de politic, într-un fel sau altul, mai devreme sau mai târziu. Nici nu mai poți ieși în stradă, că este cineva în spate care manevrează masa de oameni, un așa zis binefăcător , dar care inevitabil își va arăta interesul la un moment dat, pentru a-și atinge scopul. Toți, când suntem întrebați dacă iubim România , răspundem afirmativ, dar automat adăugăm : doar țara, fără oamenii din țară. E normal să gândim așa, de peste 25 de ani de la momentul așa zis Revoluției, țara asta este în regres total. Ce s-a făcut în acest timp, cum ce , multe : au dispărut păduri, românii au plecat să muncească în străinătate, că nu poți să stai să te uiți cum îți moare familia de foame, femeile au uitat să nască, totul a devenit cenușiu și trist, a dispărut sentimentul de a ne păsa cu adevărat de cel de lângă noi , care trăiește poate o tragedie, unii dintre frații noștri au sărăcit, alții s-au îmbogățit, și-au tras pensii speciale, că de, aștia din politic au sânge albastru, copiii , câți mai sunt, nu știu ce drum să aleagă în viață, pentru că este evindentă lipsa de perspectivă, și sunt sfătuiți să plece din țară, unde clar nu este ușor, dar facilitățile sunt încurajatoare. Dacă tragem linie, observăm și din avion că sunt două clase , una săracă și una bogată. Spuneți voi, câți dintre voi cei care trăiți aici, ați avut lejer bani să plecați în concediu , măcar o dată pe an, câți dintre voi aveți bani strânși pentru o urgență medicală, câți dintre voi își permit să-și schimbe garderoba, covorul  în funcție de anotimp, așa cum fac europenii, nu mai zic de mașini, telefoane performante , deși toate acestea într-unesc definiția unui trai decent ....Dăm vina de multe ori pe clasa politică , pe cei din presa cancan și nu numai, care  s-a degradat evident , dar care de fapt s-a aliniat stării de delăsare și neputință, oare ce ar trebui să facem noi să ieșim din cercul ăsta vicios. E o întrebare la care nu aștept răspuns, îmi este ciudă că avem o țară atât de frumoasă, dar atât de mult furată, înghenunchiată, fără speranță. Asta e unirea la noi, doar pe hartă. Unde suntem noi, românii ? Pe bune dacă mai știu..